SE UITĂ FEMEILE LA PORNO?

DA

Final de articol.

Mnooo, nu poate fi atât de simplu. In exercițiul funcțiunii mele de femeie, negat ani de zile, pentru că nu corespundeam acelor standarde, ian să complicăm oleacă lucrurile. Cum ne place nouă… adică: dacă da … de ce da, dacă nu…de ce moo, ce fel de porn caută o femeie, ce caută o femeie în porn, în ce fel are consecințe acest lucru asupra privitoarelor. Suficient pentru moment.

Menționez, în singurul moment sobru al acestor rânduri, că aceste scripte nu reprezintă o poziție oficială a întregii bresle femeiești, ci doar câteva gânduri adunate din experiența proprie și împărtășită de alte femei cărora le sunt recunoscătoare pentru deschiderea și aportul lor.

Dacă femeile privesc porno?  Da, multe caută pornografie, probabil cel puțin la fel de multe nu caută. O parte neagă. De ce? De aia. Caută pentru că în primă fază pare interesant, în alta poate părea educativ, în alta ne spunem că e educativ (ca să ne dăm voie să privim), apoi credem ce ne spunem. Unele, caută pornografie dintr-un simț al egalității cu barbatul. Altele caută pornografie fix pentru acelasi simț cu care caută barbatul. Nu am pretenția sa știu de ce caută barbatul ca exponent al testosteronului de pe mapamond, știu doar ce am aflat din împartășiri. Tot de aia. Pentru că excită, pentru că pare un bun substitut de nevastă în lipsă, pentru că pare un fel de a avea parte de ceva extra fără a simți că înșeli, pentru că la un mod paradoxal inocent pentru unii atâta lucru înseamnă kinky (pervers), pentru că simt o nevoie de a plusa imaginația proprie pentru masturbare, și nu în ultimul rând pentru că devine o cracă semnificativă a arborelui bolii de dependență (această enumerare nu este exhaustivă). Unii la fel ca unele o caută pe ascuns, alții pe față, alții împart cu partenerii și fac din asta un moment condimentat al relației lor. De ce negăm, de ce ascundem? Pentru că dogme. De aici convingeri unele mai adaptative, altele mai puțin utile.

Odată m-am găsit privind undeva între fascinație și siderație o scena de cam 40 de secunde, tip gif-uri, mișcări repetitive ale dânsei într-însa, într-o perspectivă bio-microscopică. Dacă ma străduiesc, cred că îmi pot aduce în memorie și nuanța fondului de ten folosit pentru a masca imperfecțiuni după defrișarea zonală cuvenită. Și mă tot minunam ca o scăpată din peșteră: ce f****** e excitant în treaba asta? Care e utilitatea folosirii a 40 de secunde prețioase de spațiu virtual ca să nu mai menționez prețioasă viață pentru atâta mecanică?! (Steluțele de adineauri stau pentru rederick. ) Răspunsul a venit numaidecât, căci gândisem cu voce tare și numai ce se întâmpla să fie un bărbat prin preajmă. Cică e pure coke. Ha?! E ca si cocaina pură, dragă, ce nu înțelegi?! Hm… nu înțeleg pentru că firea mea nu căuta tehnicalitate și sport ci poveste. Poveste porno. Alba-ca-F****-Zăpada porno. Să vie, să rupă hamu`, (dar să ne înțelegem: una hirundo no facit ver/ adică nu e suficient să prestezi o singură dată, dragule.) și apoi să ne ia de nevastă cu dragoste eternă, inimioare, mielușei, copilași, iubiri, telenovea, Suleiman și tot neamul. Pe cal alb sau merțan alb, după posibilități. Deci porno să fie, dar dragoste! Multe femei mi-au răspuns că ele caută distracție, amuzament, ieșire din rutină, model de execuție a performanței în dormitor, mai multă experiență. Altele au răspuns că vor să facă pe plac partenerilor pentru ca îi văd ca se excită mai ușor. Aceasta este cel mai probabil, acea parte a femeilor supusă riscului de a se găsi la un moment dat într-o revelație tristă de nemulțumire de sine, ulterior și de partener. Există și acea parte care folosește pornografia ca piperul și tarhonul ciorbiței sexuale uneori când ”pohta ce-au pohtit” este de chilli mexican.

Căci de la un timp, prestația poate fi goală de sentimente, poate fi aproape sportivă (bănuiesc că asta e o etapă în care dacă se obțin niscaiva ”medalii” 3-4-5 la număr și anume în cascadă de preferat …nu-i bai), revelații codependențiale de felul: eu îți fac pe plac, tu de ce nu ma iubești?, își dau seama că de fapt nici F@ck-Frumos din pat nu prea seamană cu cel de pe ecran, nu mai vorbesc că nu vibreaza precum dânsul, dar nici Eyleen Consânzeana nu îi tomna ca ea (apropos, au unele actrițe de porneuri, niște unghii manichiurate demențial! Și un machiaj care bate tot make-up artistul Hollywoodian…pfff, pepuși dăn cutie, Gigele!  Să revenim la chintesența porno…

Nu m-a surprins prea mult să aflu că o semnificativă parte din femei, caută scene cu femei. Femei cu femei, sex in 3 în orice combinații dar pare de preferat 2 femei și un bărbat. Nu neapărat în ideea lesbianismului, ci a exersării propriului corp, poate a unei idei de gen: numai o femeie poate întelege ce e în fufletul altei femei, altele din nevoia unei bătălii de orgolii cu partea masculină dar necesară, etc.  În topul preferințelor stă și sexul oral, v-ar surprinde dacă aș spune că mai multe femei caută scene de sex oral (din care mare parte între femei) decât bărbații cu care am vorbit eu? Acum, asta e zona safe, cutia de siguranță. Foarte puține au fost cele care au admis ca uneori caută scene mai hard: de la domintie (culmea, masculina – nu e interesant? Cam aceleași persoane care caută scene de sex feminin, caută și scene de dominație cu precădere masculină) la zoofilie, până la ORICE. Orice înseamnă….orice. O parte bună caută să învețe idealul sexual, să seducă și să fie seduse, să nu piardă berbatul, etc.

Despre consecințe, domnițele au  afirmat în mare parte că una din cele care vin natural este deschiderea de minte și învățăturile lui NeaGoe Basarab către fiul său Teodosie, că învață câte ceva nou ce să le placă și lor și prinților lor. Sau doar lor. Că e întâmplare, că nu, cele din urmă sunt și cele dintâi…adică din listă. Statistic privind și gândind obiectiv, cele care au afirmat ca învață din filmele acestea sunt cele care au spus și faptul că doar uneori caută pornografie și atunci pentru a pipera relația cu partenerul, și că împărtășesc momentul. Ele sunt și cele care au răspuns cel mai ușor, rapid, fără inhibiții sau prea multe povești justificatoare.

Există și the dark side of the moon. Și nu mă refer la Pink Floyd. Partea mai puțin dorită și vorbită a consecințelor este scăderea stimei de sine. Deprecierea proprie, gândul că eu nu voi fi niciodată la fel de bună ca cea de pe ecran, la fel de frumoasă, la fel de bunăciune, la fel prestatoare de servicii. Desigur nici Făt-Frumos… Dar nu de dânsul ne ocupăm acum.  Unele femei merg mai departe cu gândul, pe cât de departe este propria lor rană prin urmare proiectează puternic un sentiment de a fi folosite, trăirea de a se simți murdare, păcătoase, de la rușinea de om sănătos până la patologizare toate nuanțele. Acel moment când ți-ai oferit o gratificare vizuală rapidă și totuși după ce se termina vibrato-ul… golul sufletesc e tot acolo. Pentru că lipsa iubirii reale nu va fi niciodată compensată cu adevarat nici de jucarele, nici de partide bestiale de sex, nici de sex virtual. Ci doar de iubirea sănătoasă de sine. Odată cu aceasta vine și sex sănătos (da, da, și dragoste sanatoasă, relație sănătoasă, și alte bla bla bla). Există femei (ca și bărbați de altfel) care au învățat sexul mai devreme decât i-ar fi fost timpul, brutal, abuziv, etc. Oamenii aceștia merg cu o rană prin viață și pot ajunge să sexualizeze totul. Pornografia e doar o mică parte din problema lor reală. Nu este aceasta tema articolului însă din solidaritate față de suferința sufletului vreau sa spun doar atat: există vindecare.

Personal cred cu tărie că toate aceste trăiri pe care oamenii aceștia au binevoit să mi le încredințeze le simțim deopotrivă femei și bărbați.  Cred puternic în egalitatea de ființe umane la fel și în unicitatea personalității. Asta înseamnă că suntem supuși toți acelorași stimulări pământești și individual facem ce știm cu ele.

Și mai cred că toți căutăm IUBIREA.